Alegerea medicului pediatru

Alegerea medicului pediatru este un pas important in cresterea si dezvoltatea copilului tau. O mamica poate apela la serviciile unui medic pediatru de cel putin 11 ori in primul an de viata al copilului, pediatrul avand un rol bine determinat in alcatuirea planului terapeutic al micutului pacient.
Pediatrul este cel care te poate indruma cel mai bine pentru a asigura copilului tau o alimentatie sanatoasa si echilibrata. O alimentatie sanatoasa ajuta la o dezvoltare armonioasa a copilului. Medicul pediatru este aliatul tau si te poate sfatui cel mai bine cand te confrunti cu probleme legate de alaptare, diversificare sau alcatuirea unui regim alimentar potrivit copilul tau.

Are nevoie in preajma lui de o „echipa” puternica – de tine si de pediatru.

O greseala aparent minora, o neglijenta la prima vedere „fara importanta” sau ignorarea unor anomalii pot duce la complicatii regretabile cand e vorba de viata copilului pe care tocmai l-ai adus pe lume.

Fara nicio indoiala, tu vrei sa-l ingrijesti ca la carte, ca sa-i fie mereu bine si sa creasca asa cum trebuie, dar, nu uita, acela care este cu adevarat in masura sa evalueze corect felul cum se dezvolta bebelusul tau si sa constate starea lui de santate este medicul pediatru!

Nu intamplator, potrivit reglementarilor in vigoare, in primele 24 de ore de la sosirea acasa de la maternitate, medicul trebuie sa viziteze copilul la domiciliu. In urmatoarele zile, revine (medicul sau asistenta de pediatrie), pentru a se asigura ca evolutia sugarului e buna si ca mama stie ce are de facut.

Pentru tine, mamico, este prilejul sa-ti clarifici toate nelamuririle in legatura cu rolul tau de mama…incepatoare si, totodata, sa te asiguri ca bebelusul tau e sanatos.

Accepta ideea ca tu si pediatrul trebuie sa formati o echipa pe termen lung, adica cel putin pana cand micutul va implini un an. In acest timp vei merge la un consult pediatric cel putin o data pe luna.

Ce trebuie sa faci tu?

• Sa-l imbraci pe micut in hainute cat mai confortabile, usor de dezbracat!
• Sa fii pregatita sa-i prezinti pediatrului, pe scurt si obiectiv, aspectele esentiale privind evolutia copilului, de la ultima vizita la medic si pana in momentul respectiv.
• Sa-i adresezi medicului intrebarile care te framanta in legatura cu anumite detalii pe care le consideri a nu fi in ordine in dezvoltarea si manifestarile copilului!
• Sa fii foarte atenta la indicatiile medicului, eventual sa le notezi, daca ai impresia ca nu le vei tine minte!

Inaltimea si greutatea

• Cand bebelusul e foarte mic ca varsta (1-3 luni), nu atat cresterea in inaltime il intereseaza pe medic, ci greutatea, pentru a constata daca fizic se dezvolta normal. Mai tarziu, si cresterea in inaltime e importanta.

Capul

• Cu gesturi blande, pediatrul trece mana pe capul copilului si astfel verifica procesul de inchidere a fontanelei, care in jurul varstei de 4 luni aproape se incheie, dar se definitiveaza catre varsta de 1 an. De aceea, la fiecare consultatie, chiar si cand sugarul devine un adevarat voinicel, pediatrul continua sa dea atentie acestui capitol.

Ochii

• Folosind un flash de lumina, medicul constata pe de-o parte daca pupilele se dilata si functioneaza normal, iar pe de alta daca reflexele copilului sunt bune.

Urechile

• Foarte vulnerabile la varstele mici, urechile pot fi un „cuib” al infectiilor. Pe de alta parte, pediatrul trebuie sa constate daca micutul aude bine si „raspunde” la stimulii sonori (daca intoarce capul catre o sursa de zgomot sau isi indreapta privirea catre persoana care vorbeste).
• Afte, iritatii, limba incarcata, rosu in gat, puncte de infectii? Este important ca toate sa fie cunoscute si tratate la timp si corect, daca exista!

Plamanii si inima

• Cu stetoscopul, instrumentul care pe unii copii ii sperie mai ceva ca intunericul, pediatrul asculta ritmul batailor inimii…si suflul plamanilor. Daca niciun zgomot, murmur sau suierat suspect nu-si „exprima” prezenta, totul e in ordine.

Abdomenul

• Palparea abdominala „vorbeste” despre starea organelor interne si despre felul cum isi fac datoria.

Picioarele si bazinul

• Chiar daca sugarul e mic, felul cum isi tine picioarele cand sta culcat pe spate ii poate sugera medicului daca ceva nu e in ordine – cum ar fi o luxatie congenitala de sold. Cand copilul incepe sa mearga, anumite anomalii (platfus ori alte defecte in conformatia picioarelor) sunt evidente pentru medic. Depistate cat mai din timp, acestea pot fi corectate.

Organele genitale

• Fie ca e vorba de fetita sau de baiat, zona organelor genitale reprezinta un potential focar „ascuns” de infectie. In cazul baietilor depistarea precoce a fimozei (decalotare deficitara) este un element important, deoarece, in numeroase cazuri, rezolvarea nu are drept solutie obligatorie interventia chirurgicala.