Ce trebuie sa stie un pacient coronarian
Boala coronariană este cauzată de depunerea în peretele arterelor coronare (vasele care hrănesc muşchiul inimii) a grăsimilor, dintre care rolul cel mai important îl are colesterolul. Acesta circulă în mod normal în sânge şi, în anumite condiţii,se depune în peretele arterelor, producând plăcile de aterom.
Depunerea se poate face nu numai pe peretele arterelor coronare ci şi pe peretele altor artere din corp: aorta (vasul cel mai mare al corpului), arterele picioarelor, arterele carotide (care hrănesc creierul), arterele renale (care hrănesc rinichiul). Aceste plăci de aterom duc la îngustarea vaselor, aşa cum rugina se depune pe ţevi şi le face să se strâmteze şi în cele din urmă le înfundă. Datorită acestor îngustări, sângele nu mai circulă normal prin vase, iar teritoriul hrănit de ele va avea de suferit – spre exemplu, în cazul îngustării arterelor coronare apare angina pectorală (durere în piept) sau dacă vasul se astupă complet, infarctul miocardic.
Există o serie de factori de risc, factori care favorizează apariţia plăcilor de aterom. Unii dintre ei nu pot fi influenţaţi, însă alţii pot fi influenţaţi sau chiar înlăturaţi. Pentru a preveni boala sau, odată apărută pentru a împiedica progresia ei, trebuie să cunoaştem şi să evităm aceşti factori de risc.
Factori de risc care nu pot fi influenţaţi:
Vârsta: femeile peste 55 de ani şi bărbaţii peste 45 ani au un risc de a face boala coronariană
Sexul: bărbaţii au risc mai mare de a face boala coronariană decat femeile, deoarece acestea din urmă sunt protejate de hormonii feminini; după menopauza riscul la femei devine egal cu cel de la bărbat
Istoricul familial: pacienţii cu rude de gradul I, care au făcut un infarct miocardic sau au murit subit sub vârsta de 55ani (femei) sau 65 de ani (bărbaţii) au risc de a face boala coronariană
Antecedentele personale: cei care au şi alte boli vasculare (boala arterială la nivelul membrelor inferioare sau boli cerebrovasculare) au de asemenea risc de a face boala coronariană.
Factori de risc care pot fi influenţaţi:
Fumatul: este un important factor de risc pentru boala coronariană; se recomandă renuntarea definitivă la fumat
Diabetul zaharat: este un factor de risc care poate fi parţial influentat, şi anume printr-un control riguros al glicemiei
Hipertensiunea arterială: este necesar un control riguros al acesteia, prin mijloace nemedicamentoase (regim hiposodat) şi prin tratament medicamentos
Obezitatea: pentru a scădea riscul bolii coronariene este necesară atingerea unei greutăţii ideale; acest lucru este benefic şi pentru controlul hipertensiunii arteriale
Hipercolesterolemia (creşterea valorilor grăsimilor în sânge) este un foarte important factor de risc, al carui control este necesar să se faca riguros. Această boală poate fi moştenită sau dobândită printr-un regim de viaţă neadecvat (consumul de grăsimi animale, sedentarismul, fumatul, obezitatea). De obicei atunci când se depistează valori mari ale colesterolului în sânge, se începe un tratament cu un regim alimentar adecvat, iar ulterior, dacă valorile nu revin la normal, este necesar introducerea unui tratament care determină reducerea grăsimilor din sânge. Pacienţii cu hipercolesterolemie trebuie să verifice periodic profilul lipidic (colesterol total, HDL, LDL, trigliceride) pentru a vedea dacă dieta şi tratamentul pe care îl urmează sunt eficiente. Colesterolul are doua surse: o parte se formează la nivelul ficatului din grăsimile din alimenţie (cea mai mare parte a colesterolului) şi o parte provine direct din alimentele care conţin colesterol. Colesterolul pentru a putea fi transportat în sange, este legat în ficat de niste proteine transportoare. Combinaţia care se formează poartă denumirea de lipoproteine. Există mai multe tipuri de lipoproteine. Cu importanţă practică sunt două dintre ele:
- LDL numit şi colesterolul „rău”, transportă cea mai mare parte a colesterolului în sânge şi reprezintă sursa pentru formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la îngustarea vasului de sânge. Cu cât este mai mare LDL cu atât mai mare este riscul de boală vasculară, respectiv de boală cardiacă!
- HDL numit şi colesterolul „bun”, transportă colesterolul din diverse părţi ale organismului înapoi la ficat, ceea ce duce la înlăturarea lui din organism, deci la protejarea vasului de sânge. Cu cât este mai mic HDL cu atât este mai mare riscul de boală cardiacă!
Ce nu are voie să mănânce un bolnav coronarian:
- carne grasă (porc, oaie, miel, gâscă, rață)
- mezeluri grase – salamuri, cârnaţi
- organe – creier, ficat, momițe, costiță, kaizer, șuncă, jambon
- untură, slănină, jumări
- supe, ciorbe grase
- cartofi prăjiţi
- salate cu maioneză şi smântână, sosuri cu unt sau smântână
- frişcă, zahar şi produse zaharoase (bomboane, caramele, ciocolată, miere, gem)
- produse de cofetărie şi patiserie
- siropuri, băuturi de ciocolată, băuturi alcoolice.
Ce are voie să mănânce un pacient coronarian:
- fructe şi legume, de orice fel, încercând să le aleagă cât mai variat
- grăsimi “sănătoase”, de exemplu: uleiul de măsline, canola, seminiţe de in, nucile, alunele şi seminţele de susan. Acestea au efecte anti-inflamatorii, controlează nivelul colesterolului şi întăresc sistemul imunitar. Pe lângă aceste beneficii, aceste grăsimi bune sunt esenţiale pentru sănătatea creierului.
- fibrele alimentare care împiedică depunerea colesterolului pe artere, ajutând la evacuarea lui din organism. Merele, ovăzul şi orzul sunt surse importante de fibre. De asemenea, fructele şi legumele consumate în stare crudă aduc un surplus de fibre.
- fructele oleaginoase precum nucile, alunele şi migdalele consumate în stare crudă şi în cantităţi moderate reduc colesterolul LDL
- leguminoasele precum fasolea boabe, mazărea, lintea, năutul sunt bogate în antioxidanţi şi fibre cu acţiune benefică asupra colesterolului
- maxim două ouă pe săptămâna
- cel puţin de două ori pe săptămâna peşte
- lactate cu conţinut scăzut de grăsime (1%).
Pe langa aceste măsuri, mai trebuie respectate câteva recomandări:
- evitarea stresului psihic
- efectuarea unui antrenament fizic moderat (cele mai simple şi la îndemâna oricui fiind plimbările în aer liber, începând cu câteva minute zilnic şi ajungând la 30-60 de minute zilnic) care ajută inima să îşi dezvolte vase colaterale, adică vase care vor suplini rolul celor care sunt astupate, acest antrenament fizic se poate efectua controlat, sub supraveghere medicală.
- bolnavul coronarian nu trebuie să se pensioneze, decât în stadiile avansate ale bolii, el poate şi este chiar indicat să îşi continue munca, ţinând cont de recomandările medicului.
Respectarea acestor măsuri ajută ca tratamentul specific recomandat de medic să aibă o eficienţă mai mare. În acest fel este posibil ca boala coronariană să rămână în stadiul în care se află sau să progreseze mai lent, iar în unele cazuri chiar să regreseze. Aceasta înseamnă pentru pacientul coronarian o viaţă în primul rând uşoară şi cât mai apropiată de a unui om sănătos şi în al doilea rând o viaţă mai lungă.